Data 8 noiembrie 2024
==================================================================================
De n-ar zidi Domnul casa, în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc. (Ps 126,1)
Într-o atmosferă de profundă emoție și bucurie, comunitatea greco-catolică din Sângeorgiu de Mureș a sărbătorit vineri, 8 noiembrie 2024, un eveniment istoric: binecuvântarea noii biserici din centrul comunei.
La trei ani după ce s-au început lucrările de construcție, Preasfințitul Cristian a oficiat ceremonia de sfințire, marcând prima Liturghie într-un lăcaș dorit de mai bine de trei decenii.A fost o zi mult așteptată de comunitate, care a purtat în inimă dorința de a avea un loc sacru propriu, după ani dificili în care liturghiile au fost interzise sau celebrate în spații improvizate, iar Biserica Greco-Catolică a trebuit să înfrunte numeroase provocări, atât în perioada comunistă când a fost scoasă în afara legii, cât și în anii de după. Acum, acest vis îndelungat a devenit realitate, iar bucuria s-a citit pe fețele credincioșilor din Sângeorgiu și din parohiile vecine, adunați pentru a lua parte la primul hram în noua biserică.
De-a lungul întregului proces de construcție, administratorul parohial, Părintele Ioan Farcaș, a fost sufletul și forța motrice din spatele acestui proiect. Prin eforturile sale neobosite și credința sa nestrămutată, părintele a reușit să depășească numeroasele obstacole întâmpinate, rămânând inspirat de cuvintele Scripturii: „De n-ar zidi Domnul casa, în zadar se ostenesc ziditorii.” Sprijinit de oameni vrednici și cu inimă mare – de la tehnicieni și arhitecți la autoritățile locale, inclusiv de primarul Sófalvi Sándor Szabolcs și viceprimarul Birtalan Istvan – Părintele Farcaș a fost martorul solidarității care a ridicat această biserică.
Cu recunoștință și profundă apreciere, comunitatea din Sângeorgiu de Mureș aduce un omagiu preoților care au păstrat vie flacăra credinței și au susținut viața spirituală a credincioșilor de-a lungul anilor. Fiecare dintre ei –Părintele Petru, Părintele Octavian, Părintele Ovidiu, Părintele Virgil, Părintele Aurelian, Părintele Gabor și Părintele Lucian – a avut un rol esențial în acest parcurs, contribuind cu dăruire și sacrificiu la binele spiritual al comunității.Pentru prima dată, altarul noii biserici a fost locul în care Cristos s-a coborât pentru a fi alături de oameni, în acest lăcaș al credinței și speranței reînnoite.
Comunitatea s-a adunat în rugăciune și recunoștință, mulțumind lui Dumnezeu și binefăcătorilor pentru această binecuvântare, invocându-se în final cuvintele: Omnia ad majorem gloriam Dei – Totul spre mai mare mărirea lui Dumnezeu.
